O etapa plina de surprize si incheiata cu focuri de artificii si multa veselie!!!!!Etapa de la Bucuresti, programata initial in iunie si apoi amanata, a fost asteptata cu nerabdare de catre Andrei care considera ca pista de pe Amkart are o aderenta buna si este o pista mai tehnica, lucru care il avantaja.
Deoarece etapa s-a desfasurat vineri si sambata, inca de luni,Tavi avand concediu (la luat in aceasta perioada tocmai pentru aceasta etapa). Miercuri seara, am pornit cu totii spre Bucuresti.Stiam ca joi se va simti oboseala drumului dar pana vineri toata lumea era refacuta si odihnita pentru cele 2 zile de concurs ( zile care au fost pline - de dimineata de la 9 si pana seara la 21 toata lumea a fost in regim de antrenament si concurs). Daca tot am ales varianta drumului prin Craiova, am profitat de ocazie si ne-am oprit la pensiunea Simina ( pensiunea unde ne cazam cand Andrei avea concurs pe aeroportul din Caransebes) pentru a saluta pe proprietarii acesteia ( fam. Bojin) si mai ales Andrei sa se intalneasca cu Simina ( fetita familiei) cu care Andrei s-a jucat de fiecare data cand mergeam la Caransebes.
Joi dimineata am ajuns in Bucuresti, si ne-am instalat in padoc ( am montat cortul si pavilionul, am curatat motocicletele si ne-am pregatit pentru ceea ce urma a 2-a zi. Desi in ziua de joi Andrei nu a facut nici un antrenament, totusi spre seara a testat traseul de pamant. Si asta din cauza unei gropi ( facuta special pentru concurs) pe care cand eu si cu Tavi am vazut-o ne-am cam blocat: era adanca ( Andrei nu se vedea cand intra in groapa - chiar si daca statea in picioare pe motocicleta) dar si foarte abrupta panta de iesire. Credeam ca nu va iesi niciodata de acolo cu motocicleta ( ne indoaim ca poate batranul Turbo asemenea performante la care nu a fost supus pana acum). Andrei ne-a demonstrat ca ne-am inselat - a facut traseul ( mai ales groapa) din prima, fara prea mare efort dar ce-i drept cu ceva retinere si cu multa prudenta la inceput. Apoi incet, incet a luat avant.
Ziua de vineri, plina de antrenamente, s-a scurs foarte repede. Nici nu ne-am dat seama cum s-a inserat. Andrei a avut in total 10 sesiuni de antrenamente (cu ambele motociclete) de cate 15 min, fiecare - poate cam mult (nu era obligatoriu sa intre la toate) dar constructive mai ales la partea de pamant ( punctul slab al lui Andrei). Avea inca retineri in aceasta zona si mergea "foarte prudent" dupa cum ne povestea tatal lui Zoli Ordog. De altfel, pe perioada antrenamentelor, acest traseu a mai suferit mici corectii (acolo unde s-a dovedit ca ar fi necesar). In plus, in antrenamentele de vineri, Andrei a avut si 2 cazaturi nu foarte grave dar in prima dintre ele (pe traseul de pamant) ghidonul i-a intrat in coapsa si avut ceva dureri iar vanataia ( mare si neagra) si-a facut imediat aparitia. Rau a fost ca fix in acel loc, cand urca pe Metrakit, atingea motocicleta (cand se apleca in viraje) si-l deranja destul de tare.
Sambata, dupa un somn strasnic ( in cortul de 2 persoane, inghesuit cu mama si tata) Andrei era pregatit pentru calificari si concurs.
De data asta, avea de facut 9 manse de aproximativ 10-15 min. fiecare (in total cu ambele motociclete). Dimineata, in antrenamentele ce precedau calificarile am avut parte de o surpriza neplacuta: batranul Turbo a dat semne evidente de oboseala si la o verificare rapida s-a constatat ca sunt probleme la ambreiaj - patina!. Trebuiau intarite arcurile asa ca am pornit in cautatea de saibe potrivite (pe care le-am gasit la alti sportivi) si imediat Tavi s-a apucat de reparatii. A terminat la timp ca Andrei sa poate intra in calificari, mai ales ca au trebuit schimbate si pinioanele la ambele motociclete (setari care se fac in functie de timpii obtinuti, tipul traseului, etc.) Si praful foarte mult a fost un lucru foarte neplacut pentru batranul Turbo (nu a fost el prea obisnuit cu astfel de tratamente).
La ora 16PM, Andrei a avut prima mansa de la Supermoto 65c, masa pe care a terminat-o pe locul 2 ( la clasa lui) reusind si sa faca ceva sarituri care pana atunci nu prea ii ieseau.
Dupa o scurta pauza (cat s-a desfasurat concursul de scutere) Andrei intra si in concursul de la Viteza clasa juniori 2, unde se claseaza pe locul 2.
Seara, cu putin inainte de a apune soarele,Andrei intra in concurs la mansa a 2-a de la Supermoto 65c. Si de data asta a fost o cursa frumoasa dar si cu multe emotii ( pamantul si groapa - parte a traseului unde noi nu vedeam ce se intimpla - mai mult intuiam si mai zaream cateodata cate un varf de casca). Mai mult, la final, in ultimul viraj inainte de sosire, lui Andrei ii vobleaza motocicleta iar noua ne sta inima in loc (deja il vedeam cazut). Reuseste insa, sa se redreseze (la limita), si incheie si aceasta mansa pe locul 2, obtinad astfel pozitia a 2-a pe podiumul de premiere si ramand inca lider in clasamentul general la aceasta clasa.
Multumiti de rezultatele obtinute, cu totii (copii si parinti) am savurat si admirat spectacolul oferit de sportivii de la clasele mari supermoto (hoby si profi) care au concurat in masa a 2-a pe nocturna. Mai mult, finalul curselor ne-a dat fiori de placere si emotii: sportivii treceau linia de sosire sub o bolta de focuri de artificii iar festivitatea de premiere a acestora a fost cu toti sportivii aliniati frumos alaturi de motocicletele lor. Atat invinsii cat si invingatorii au fost rasplatiti cu medalii si cupe iar in final am admirat bataia cu sampanie a invingatorilor.
A fost o etapa reusita, atat ca organizare dar si ca spectacol oferit de toti sportivii. Noi am avut si bucuria de a intalni vechi prieteni ( Rares -viesparu, Balamuc, Cristina, Luminita, etc) dar Andrei si-a mai facut noi prieteni. Multumim tuturor celor care ne-au sustinut!!!!
Articol in revista Dirk Bike Zone:
