marți, 10 august 2010

08.10.2010 – Etapa Insangerata. Andrei a fost vegheat de ingeri!!!



Asa cum ati citi in ziare sau ati vazut la TV – la Caransebes un nebun a intrat cu masina, in viteza pe pista si practic a lovit tot ce a prins in cale. Iata povestea asa cum am vazut-o si trait-o de la 2 metri distanta :

Duminica dimineata se prevedea o zi insorita, numai buna pentru un concurs moto. Eram cu totii foarte bine dispusi si motivati deoarece la calificarile de sambata Andrei s-a comportat impecabil pe pista (a ascultat de toate sfaturile primite) si s-a calificat pe locul II ca plecare din start.
Singura noastra “nemultumire” a fost ca, din pacate, clasa juniori II era programata ultima cursa din acea zi si ne era frica ca oboseala isi va spune cuvantul.

Dupa antrenamentele libere pe care le-au facut toti participantii de la toate clasele, a inceput concursul care a mers ceas pana la clasa SBK. De aici a inceput nebunia si inca nici atunci nu banuiam ce avea sa urmeze.
Conform programului, ultimele clase din concurs erau:
1) SBK ( 1000cmc) cu Ionel Pascota in prima linie
2) Oldtimere unde Pascota senior (76 ani), Sorin si Casi Stanca ( tata si fiica) dar si alti competitori, urmau sa ne delecteze cu o cursa de motociclete vechi cum poate multi nici nu au vazut decat in poze.
3) Juniori II – unde participa Andrei .

La SBK, dupa 2 ture de circuit, Ionel Pascota cade in viraj si motocicleta se aprinde iar apoi explodeaza. Cursa s-a interupt pentru a veni pompierii, salvarea etc. Din fericire pilotul nu s-a accidentat grav in schimb motocicleta s-a facut scrum (de nerecuperat). Aceasta cursa urma sa fie reluata mai tarziu deoarece accidentul s-a petrecut la a 2-a tura de la start.
Pana medicul de salvare l-a consultat pe Ionel Pascota ( pentru a se asigura ca este totul OK) s-a dat start la cursa de oldtimere unde din nefericire la turul de incalzire tatal lui Pascota cade in penultima linie dreapta si nu se mai ridica. Salvarea a venit imediat ce a fost solicitata (era la cativa metri de locul noului accident) si pleaca spre spitalul din Caransebes. Ne-a parut rau de ce s-a intimplat si mai ales ca necazul a lovit de 2 ori (in cateva minute) membrii aceleasi familii. Nu stiam insa ce va urma!!!!!

In momentul plecarii salvarii,copiii de la juniori II erau deja pregatiti la linia de intrare pe pista pentru a pleca spre start. Pentru ca nu era salvare la fata locului concursul s-a oprit pana la venirea unei alte masini de salvare. Din acest motiv, noi ca parinti, ne-am inteles cu arbitrul care era prezent acolo (unul dintre victimele accidentului) sa ducem copiii la padocuri si urma sa ne anunte ei, cu aprox 10. min inainte de inceperea cursei, sa revenim in acelasi loc.

Nu cred ca a trecut mai mult de 15 min. ca aud strigand: “juniorii II la start!” si pentru ca Andrei cu tatal lui nu erau la cortul nostru, ma uit in zare si vad ca ceilalti juniori sunt deja direct pe linia de start nicidecum la linia de grupare de unde pe rand trebuiau sa plece la start. Cu mare graba si viteza il imbrac pe Andrei in timp ce Tavi se grabeste sa incalzeasca motorul si mergem spre pista. Pana Tavi sa-l urce pe motocicleta, eu ma cert cu arbitrii de acolo ca ne-au informat cu intarziere de reinceperea concursului, stresata fiind sa nu piarda Andrei startul (din nu stiu ce motiv, juniorii au fost privati de tura de recunoastre/incalzire de dinaintea startului – la fel a fost si la etapa I).
Mentionez ca in acel moment era prezenta la pista atat o masina a pompierilor (intocmeau inca procesul verbal de la incendiul motocicletei lui Pascota) si o masina a politiei ( prezenta tot din cauza acelui incendiu).
Pentru ca eram prea aprinsa sa ma cert cu arbitrii nu am vazut ce se intimpla dar cu coada ochiului am observat ceva rosu miscand pe pista. M-am uitat mai bine si vad ca este o masina care in mare viteza si pe sens opus sensului in care merg motociclistii pe pista, se indrepta catre copii de la start. Arbitrii au inceput sa semnalizeze cu steagul galben ca este obstacol pe pista dar cei de la start ( era distanta mare intre noi si ei) chiar daca si am strigat cat ne tineau puterile , nu au inteles ca nu doar trebuie sa stea pe loc ci trebuiau sa fuga de acolo. In cateva secunde le apare in fata masina care, desi avea acolo un drum lateral care sa o scoata de pe pista, in mare viteza a trecut printre copiii de la start MAI EXACT PRIN LOCUL LASAT LIBER DE ANDREI (care a intarziat). Tot in viteza se indreapta catre noi in momentul in care Andrei pe motocicleta si-a luat avant spre linia de start. Tavi cu Andrei ambalati si grabiti sa incalzeasca motoare si sa plece la linia de start, nu au fost atenti la ce se intimpla deja. In ultimul moment Tavi l-a smuls pe Andrei de pe motor si l-a aruncat undeva in lateral, motocicleta a cazut ( si acolo a ramas pana ne-am adus aminte de ea la sfarsitul nebuniei) si … nu mai stiu ce a facut.
In timp ce masina se indrepta spre noi (spectatori, albitrii din acel loc, sportivi, etc) toti gesticulam si strigam catre masina care se apropia de noi sa se opreasca . In schimb nebunul si insotitorul lui, fiecare cu cate o mana afara prin geamurile laterale ne aratau semen obscene si strigau ceva. Am avut un moment senzatia ca v-a opri si ca o v-a lua in stanga pe pista, pentru a evita lumea, dar i-am vazut fata cum ocheste pur si simplu oamenii si arbitrii cu steagurile, vireaza dreapta spre ei, apasa pe acceleratie si intra in plin luand pe sus 2 oameni (un albitru si un spectator). Inainte de asta, nu a incetinit nici cand a trecut peste/ pe langa ( nu mi-am dat seama) tatal unuia dintre copii de la start, care i-a aruncat un cauciuc in fata in speranta ca poate schimba trasa masinii care, era clar in momentul acela, va intra in oameni.
Fara nici un scrupul cu aceeasi viteza masina trece mai departe prin multime si fuge iar lumea incearca se se ia dupa ei dar… in acel moment nu era nimeni la volan sau pe motocicleta pt. ca toti asteptau sa urmareasca cursa de la juniori. Masina de politie sau de pompieri nu s-au miscat nici atat asa ca nebunii au fugit de acolo si abia apoi au plecat in urmarirea lui motociclisti sau altii cu masini, microbuse – care in ce sau pe ce a sarit mai repede.
Am vazut totul de cativa metrii distanta si gandul ca Andrei a trecut de 2 ori pe langa moarte (o data la linia de start – noroc ca a lipsit , si a 2-a oara ca l-a smuls Tavi de pe motocicleta inainte de a intra pe pista fata in fata cu masina ) Am avut un soc (probabil) pt ca am luat-o spre linia de start, strigand ( nu stiu ce) si m-a recuperat Tavi de acolo disperat ca nu cumva sa fiu printre cei raniti, mai ales pentru ca stia ca am fost in aproape de masina.
Au fost clipe de cosmar. Nu intelegeam de ce s-a intimplat asa ceva. Cum e posibil ca cineva sa fie in stare de asa ceva. A vazut copiii in fata lui si nu a incetinit deloc. A vazut oameni in fata masinii si a accelerat spre ei. Cumplit.
Andrei a vazut totul si sper sa fie ok din punct de vedere psihic. Ma intreb cum ii voi explica de acum inainte ca poate intra pe pista si totul va fi OK. Ma gandesc ca un asemenea nebun poate oricand sa faca acelasi lucru intr-un parc, sa intre in curtea unei scoli, sau pur si simplu se urca pe un trotuar plin de lume.
Nu stiu cum am strans toate bagajele, cu motociclete cu tot, si mai ales cum am fost in stare sa ajungem pana acasa. Alt gand nu am avut decat sa-l punem pe Andrei la adapost de orice si mai ales sa fie intr-un loc placut lui pt. ca sa uite cat mai repede imaginile si intimplarile la care a asistat.

Sunt revoltata cand am vazut azi ca pasagerul masinii declara cu atata nesimtire ca ei “vroiau sa plece acasa si s-au speriat ca ii ameninta motociclistii”. Pai in fata lor au fost copiii iar apoi publicul spectator in care erau o multime de copii prezenti. Tot cu nesimtire declara ca nu stia ca acolo ii pista. Minciuna mia mare nu exista. Fiind localnici nu cred ca este prima competitie la care sunt prezenti deci cunosteau bine traseul si tot ce tine de concursul de pe aeroport deoarece tot timpul a fost la fel. Au sarit peste cauciucuri ca sa intre pe pista si au facut EXACT traseul marcat pentru concurs. Si chiar daca nu stiau ca sunt pe pista de concurs ( prin absurd) oricum aveau o multime de alte variante pe unde sa iasa afara.
Pacat ca s-a intimplat asa ceva la un eveniment care trebuia sa ofere bucurie si buna dispozitie atat participantilor cat si spectatorilor.

Suntem foarte DEZAMAGITI si SCARBITI de atitudinea presei si a televiziunii care daca pana acum “nu prea” (sa nu zic deloc desi ar fi mai adevarat) au mediatizat concursurile de motociclism viteza ( atat cele de pe aeroport dar si cele de pe cartodrom), acum toate sunt buluc la scandal. Daca era, doamne fereste vreun mort sau mai grav un copil ranit sau mort, sunt sigura ca erau si mai prezenti si activi pentru a prezenta “evenimentul”. In plus si ceea ce prezinta este cam 60% adevar si 40 % speculatii, zvonuri prezentate ca fapte reale, tampenii de nedescris. Bravo domnilor ziaristi! Ati demonstrat inca o data ca sunteti niste vulturi care urmariti sange si cadavre pe sa le puteti diseca si apoi sa prezentati povestea cum vreti voi. Asta fac toti jurnalistii si ziaristii submediocri peste tot in lume.
Andrei e inca in soc.
Isi va reveni curind!
Ingerii-l vegheaza. Viitorul ii apartine.







Mentionez ca pozele de la locul accidentului ( inclusiv cele din ziare si prezentate la TV) au fost facute de o fotoreportera: SAROSI VALENTINA, care in momentele acelea a avut mult curaj si nu a intrat in panica reusind sa faca aceste poze care reflecta adevarul.